Operație
fibrom uterin

Bine ai venit pe site-ul dedicat sănătății tale, unde găsești informații complete și de încredere despre tratamentul fibromului uterin. Înțelegem că descoperirea unui fibrom poate crea anxietăți și întrebări, însă la clinica noastră, suntem alături de tine la fiecare pas al drumului către vindecare.

Clinica noastră este un loc în care profesionalismul și grija față de pacient se întâlnesc. Fiecare pacientă este unică, iar planul de tratament este adaptat nevoilor tale. Ne propunem să îți oferim nu doar un tratament eficient, ci și o experiență medicală confortabilă și de încredere, într-un mediu prietenos.

Te invităm să explorezi informațiile disponibile și să ne contactezi pentru o consultație. Suntem aici să te ajutăm să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea ta și să te sprijinim pe parcursul întregului proces de vindecare.

Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor ginecologice

De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie, deopotrivă benigne și maligne. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară de elită, pregătită oricând să se dedice, trup și suflet, sănătății femeilor de toate vârstele. Implicarea și eforturile echipei sunt dublate de aparatura modernă, de înaltă performanță.

Servicii Royal Hospital Bucharest

Fibromul uterin este o afecțiune comună întâlnită la multe femei, caracterizată prin apariția unor tumori benigne în zona uterului. Deși nu toate fibroamele cauzează simptome, atunci când acestea devin mari sau afectează funcționarea normală a organismului, pot provoca disconfort semnificativ – sângerări abundente, dureri pelviene sau presiune abdominală. În astfel de cazuri, tratamentul chirurgical devine o opțiune esențială pentru a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

La Royal Hospital, spital specializat în ginecologie, echipa noastră de medici cu vastă experiență oferă soluții chirurgicale personalizate și eficiente pentru tratarea fibromului uterin. Utilizăm tehnici moderne, inclusiv intervenții minim invazive, pentru a asigura o recuperare rapidă și un risc minim de complicații. Ne mândrim cu o rată ridicată de succes și cu îngrijirea atentă pe care o oferim fiecărei paciente, bazându-ne pe tehnologie de ultimă generație și practici medicale inovatoare.

Alegerea intervenției chirurgicale potrivite este esențială pentru sănătatea ta pe termen lung, iar la clinica noastră te poți baza pe expertiza și profesionalismul unei echipe care înțelege nevoile tale.

Deși sunt non-canceroase, fibroamele pot cauza simptome incomode și pot afecta calitatea vieții. Aceste tumori sunt formate din țesut muscular și fibre conjunctive și variază ca mărime, de la formațiuni foarte mici, nedetectabile fără investigații medicale, până la mase mari care pot deforma uterul.

Există mai multe tipuri de fibroame uterine, care sunt clasificate în funcție de localizarea lor în uter:

1. Fibroamele subseroase

Aceste fibroame se formează la exteriorul uterului, sub stratul seros, și tind să crească spre exterior, punând presiune pe organele din apropiere. Fibroamele subseroase pot cauza disconfort abdominal și senzație de presiune în zona pelviană, însă afectează mai puțin ciclul menstrual comparativ cu alte tipuri.

2. Fibroamele intramurale

Acesta este cel mai comun tip de fibrom și se dezvoltă în interiorul peretelui muscular al uterului. Pe măsură ce cresc, fibroamele intramurale pot extinde dimensiunile uterului, cauzând dureri abdominale, menstruații abundente și prelungite, precum și presiune în zona pelviană. Aceste fibroame sunt deseori asociate cu simptome intense.

3. Fibroamele submucoase

Aceste fibroame se formează în stratul interior al uterului, sub mucoasa care acoperă cavitatea uterină. Deși mai puțin frecvente, fibroamele submucoase sunt adesea cele mai simptomatice, provocând sângerări menstruale foarte abundente, sângerări între menstruații și infertilitate în unele cazuri. Aceste fibroame pot afecta serios ciclul menstrual și capacitatea de a concepe.

4. Fibroamele pediculate

Acestea sunt fibroame care cresc pe un pedicul (sau un fel de „tulpină”) și se pot dezvolta atât în interiorul uterului, cât și în exteriorul acestuia. Fibroamele pediculate pot cauza dureri intense atunci când tulpina se răsucește, reducând aportul de sânge către fibrom.

În multe cazuri, fibroamele nu prezintă simptome și sunt descoperite întâmplător în timpul unui control ginecologic de rutină. Cu toate acestea, când simptomele devin evidente, ele pot varia de la sângerări abundente și dureri până la complicații legate de fertilitate și sarcină. Este important să te consulți cu un medic pentru a înțelege tipul de fibrom pe care îl ai și pentru a alege cea mai potrivită opțiune de tratament.

Simptome fibrom uterin

Fibromul uterin poate cauza o gamă variată de simptome, care diferă în funcție de dimensiunea, localizarea și numărul fibroamelor. În timp ce unele femei pot avea fibroame uterine fără să experimenteze vreun simptom, altele pot avea simptome care le afectează semnificativ calitatea vieții.

Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente simptome asociate cu fibroamele uterine:

1. Sângerări menstruale abundente (menoragie)

Unul dintre cele mai comune simptome ale fibromului uterin este sângerarea menstruală abundentă și prelungită. Menstruațiile pot dura mai mult de o săptămână și pot necesita schimbarea frecventă a produselor de igienă. Aceste sângerări pot duce la anemie, cauzând simptome suplimentare precum oboseală extremă, amețeli și paloare.

2. Durere pelvină

Fibroamele uterine pot provoca dureri în partea inferioară a abdomenului, adesea descrise ca o presiune constantă sau crampe puternice. Durerea pelvină poate fi resimțită în mod constant sau în episoade, și poate deveni mai intensă în timpul menstruației. În cazuri rare, un fibrom pediculat (atașat de o tulpină) poate suferi torsiune, provocând o durere bruscă și intensă, necesitând intervenție medicală de urgență.

3. Presiune abdominală și mărirea abdomenului

Fibroamele mari sau multiple pot cauza o senzație de presiune sau plenitudine în abdomen, similar cu cea resimțită în timpul sarcinii. Unele femei pot observa o mărire a abdomenului, chiar și fără o creștere în greutate. Acest simptom poate duce la disconfort și dificultăți în îmbrăcare sau la un aspect abdominal umflat.

4. Frecvența urinară crescută

Fibroamele situate în apropierea vezicii urinare pot comprima această structură, ceea ce duce la o nevoie crescută de a urina frecvent. În cazuri severe, poate apărea dificultatea de a goli complet vezica, provocând disconfort și un risc crescut de infecții urinare.

5. Constipație

În cazul în care fibromul apasă asupra intestinelor, acesta poate provoca constipație sau alte tulburări digestive. Senzația de presiune în zona pelvină poate contribui, de asemenea, la disconfortul asociat tranzitului intestinal.

6. Dureri în timpul actului sexual (dispareunie)

Fibroamele localizate în apropierea cervixului sau în interiorul uterului pot cauza disconfort sau durere în timpul actului sexual. Acest simptom poate varia în intensitate și poate afecta viața de cuplu, influențând sănătatea emoțională și relațiile intime.

7. Infertilitate și complicații în sarcină

Fibroamele uterine, în special cele submucoase, pot afecta fertilitatea prin interferarea cu implantarea embrionului sau obstrucționarea trompelor uterine. De asemenea, fibroamele pot cauza avorturi spontane sau complicații în timpul sarcinii, precum nașterea prematură sau poziționarea anormală a fătului.

Aceste simptome pot varia în severitate, iar în funcție de localizarea și dimensiunea fibroamelor, tratamentele pot diferi. Dacă te confrunți cu oricare dintre aceste simptome, este esențial să consulți un medic ginecolog pentru a evalua starea ta și a discuta opțiunile de tratament potrivite.

Cauze și factori de risc: Factori hormonali și genetici.

Fibromul uterin se dezvoltă din cauze complexe, care implică o combinație de factori hormonali, genetici și de mediu. Deși nu se cunosc cu exactitate toate mecanismele care conduc la apariția fibroamelor uterine, cercetările sugerează că hormonii și predispoziția genetică joacă un rol esențial în formarea și creșterea acestor tumori benigne. Mai jos sunt prezentate principalele cauze și factori de risc asociați cu fibromul uterin:

1. Factori hormonali

Hormonii sexuali feminini, în special estrogenul și progesteronul, sunt cei mai implicați în dezvoltarea fibroamelor uterine. Acești hormoni stimulează creșterea stratului uterin în timpul ciclului menstrual și pot influența și creșterea fibroamelor. De aceea, fibroamele tind să se dezvolte și să crească în perioada fertilă, când nivelul acestor hormoni este ridicat.

• Estrogenul: Este principalul hormon implicat în stimularea creșterii fibroamelor. Nivelurile ridicate de estrogen, cum ar fi în timpul sarcinii, pot accelera dezvoltarea fibroamelor. În schimb, după menopauză, când nivelurile de estrogen scad, fibroamele se micșorează adesea sau nu mai cresc.
• Progesteronul: Deși este mai puțin studiat decât estrogenul, progesteronul joacă și el un rol în creșterea fibroamelor. Acest hormon poate acționa împreună cu estrogenul pentru a stimula celulele musculare netede din uter să se multiplice.

Tratamentele hormonale, precum terapia de substituție hormonală sau utilizarea contraceptivelor pe bază de estrogen, pot, de asemenea, influența creșterea fibroamelor.

2. Factori genetici

Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea fibroamelor uterine. Dacă o femeie are rude de gradul întâi (mamă, soră) care au fost diagnosticate cu fibroame uterine, riscul ei de a dezvolta această afecțiune este mult mai mare. Studiile au arătat că anumite modificări genetice specifice sunt asociate cu o sensibilitate crescută la dezvoltarea fibroamelor.

• Moștenirea familială: Un istoric familial de fibroame crește riscul unei femei de a le dezvolta. Astfel, fibroamele au o componentă ereditară, ceea ce înseamnă că femeile ale căror mame sau bunici au avut fibroame sunt mai predispuse să le aibă și ele.
• Mutatii genetice specifice: Anumite mutații la nivelul celulelor musculare netede ale uterului pot favoriza formarea de fibroame. De asemenea, cercetările arată că fibroamele au tendința de a apărea dintr-o singură celulă anormală care începe să se înmulțească necontrolat.

3. Alți factori de risc

• Vârsta: Fibroamele uterine sunt mai frecvente la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, iar riscul de apariție scade după menopauză.
• Rasa: Femeile de origine afro-americană au un risc mai mare de a dezvolta fibroame, de a le avea la vârste mai mici și de a prezenta simptome mai severe.
• Obezitatea: Obezitatea crește riscul de dezvoltare a fibroamelor uterine. Se crede că acest lucru este legat de nivelurile mai ridicate de estrogen din organism la femeile supraponderale.
• Dietă și stil de viață: Consumul redus de fructe și legume și o dietă bogată în carne roșie poate crește riscul de fibroame uterine.

Înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc pentru fibroamele uterine este importantă pentru a putea lua decizii informate în privința prevenirii și tratamentului acestei afecțiuni. Dacă există factori de risc cunoscuți, consultarea periodică cu medicul ginecolog și monitorizarea stării de sănătate pot ajuta la depistarea și gestionarea timpurie a fibroamelor.

Metode de tratament pentru fibrom uterin

Fibromul uterin poate fi tratat prin diverse metode, în funcție de simptomele prezente, dimensiunea fibroamelor, vârsta pacientei și dorința de a avea copii în viitor. Opțiunile de tratament variază de la terapii non-chirurgicale, care pot controla simptomele și reduce dimensiunea fibroamelor, până la intervenții chirurgicale, recomandate în cazurile mai severe. Este important să discuți cu medicul ginecolog pentru a alege tratamentul potrivit în funcție de situația ta particulară.

1. Opțiuni de tratament non-chirurgical

a. Medicație hormonală

Tratamentele hormonale pot fi utilizate pentru a controla simptomele fibroamelor, în special sângerările abundente și durerea pelvină. Aceste tratamente nu elimină fibroamele, dar pot reduce dimensiunea lor și simptomele asociate. Iată câteva opțiuni frecvente:

• Agoniștii de GnRH (hormonul eliberator de gonadotropină): Aceste medicamente acționează prin blocarea producției de estrogen și progesteron, ducând la o scădere temporară a dimensiunii fibroamelor și la reducerea simptomelor. Totuși, utilizarea lor pe termen lung nu este recomandată din cauza efectelor secundare similare menopauzei (bufeuri, pierdere de masă osoasă).
• Contraceptive hormonale: Pilulele contraceptive, plasturii sau inelele vaginale pot ajuta la reglarea ciclului menstrual și la reducerea sângerărilor abundente. De asemenea, pot ameliora durerea pelvină. Deși nu reduc dimensiunea fibroamelor, ele ajută la gestionarea simptomelor.
• Sistemul intrauterin (IUD) cu progesteron: Acesta este un dispozitiv intrauterin care eliberează doze mici de progesteron, ajutând la reducerea sângerărilor menstruale abundente cauzate de fibroame.

b. Embolizarea arterelor uterine (EAU)

Embolizarea arterelor uterine este o procedură minim invazivă care constă în blocarea fluxului de sânge către fibroame, determinându-le să se micșoreze. Procedura este ghidată prin imagistică și implică introducerea unor particule mici printr-un cateter în arterele uterine, blocând alimentarea cu sânge a fibroamelor. În absența unui flux sanguin adecvat, fibroamele se necrozează și simptomele se reduc semnificativ.

Embolizarea este o opțiune atractivă pentru femeile care nu doresc să fie supuse unei intervenții chirurgicale și poate fi eficientă în reducerea simptomelor precum sângerările abundente și durerea pelvină. Cu toate acestea, există riscuri și posibile efecte secundare, cum ar fi durerea post-procedurală și riscul de infecții. Această procedură nu este recomandată femeilor care doresc să aibă copii, deoarece poate afecta fertilitatea.

c. Tratamente medicamentoase pentru reducerea durerii

Pe lângă terapiile hormonale, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, pot fi utilizate pentru a reduce durerea și disconfortul cauzate de fibroame, în special în timpul menstruației. Aceste medicamente nu afectează dimensiunea fibroamelor, dar pot ameliora simptomele temporar.

2. Tratamentul chirurgical

În cazurile mai severe, când simptomele nu răspund la tratamentele non-chirurgicale sau atunci când fibroamele sunt foarte mari, se recomandă intervenția chirurgicală. Tipurile de intervenții chirurgicale și avantajele acestora vor fi detaliate într-un capitol separat, însă este important de menționat că aceste tratamente pot oferi o soluție permanentă pentru fibroame, în special în cazul celor multiple sau de mari dimensiuni.

Pe scurt, tratamentul fibroamelor uterine variază de la soluții conservatoare până la intervenții chirurgicale, iar alegerea metodei depinde de simptome, planurile de viitor legate de fertilitate și severitatea afecțiunii.

Aceste opțiuni variază de la intervenții minim invazive, care implică incizii mici și o recuperare mai rapidă, până la operații mai extinse, precum histerectomia, care presupune îndepărtarea completă a uterului.

1. Opțiuni chirurgicale

a. Miomectomie

Miomectomia este o procedură chirurgicală care are ca scop îndepărtarea fibroamelor, păstrând însă uterul intact. Aceasta este adesea recomandată femeilor care doresc să rămână fertile, deoarece uterul nu este îndepărtat, iar funcția reproductivă este păstrată. Miomectomia poate fi realizată prin mai multe tehnici, în funcție de localizarea și dimensiunea fibroamelor:

• Miomectomia abdominală (laparotomie): În această procedură, chirurgul face o incizie mare în abdomen pentru a avea acces direct la uter și a îndepărta fibroamele. Această metodă este utilizată în cazurile în care fibroamele sunt foarte mari sau sunt situate într-o zonă dificilă de accesat prin alte metode minim invazive.
• Miomectomia laparoscopică: Această tehnică minim invazivă implică realizarea unor mici incizii în abdomen prin care se introduc un laparoscop (o cameră mică) și instrumente chirurgicale. Chirurgul îndepărtează fibroamele sub ghidajul laparoscopului. Miomectomia laparoscopică are avantajul unei recuperări mai rapide și a unor cicatrici mai mici comparativ cu miomectomia abdominală.
• Miomectomia histeroscopică: Aceasta este o procedură utilizată pentru îndepărtarea fibroamelor submucoase, adică a celor care se dezvoltă în cavitatea uterină. Prin vagin, se introduce un histeroscop (un instrument optic subțire) în uter pentru a vizualiza și îndepărta fibroamele. Fiind o procedură fără incizii externe, recuperarea este extrem de rapidă, iar riscurile sunt minime.

b. Histerectomie

Histerectomia este o intervenție chirurgicală majoră care implică îndepărtarea completă a uterului. Aceasta este recomandată în cazurile severe, atunci când fibroamele sunt foarte mari, când există multiple fibroame sau când alte tratamente nu au reușit să controleze simptomele. De asemenea, histerectomia poate fi o opțiune pentru femeile care nu doresc să mai aibă copii și care se confruntă cu simptome severe precum sângerări abundente și durere pelvină intensă.

Există mai multe tipuri de histerectomie:

• Histerectomia totală: Uterul și colul uterin sunt complet îndepărtate. Aceasta este cea mai comună formă de histerectomie.
• Histerectomia subtotală: Uterul este îndepărtat, dar colul uterin este lăsat intact. Aceasta este uneori preferată pentru a menține anumite funcții pelvine, deși controversată din punct de vedere medical.
• Histerectomia radicală: Aceasta implică îndepărtarea completă a uterului, colului uterin, a unei porțiuni a vaginului și a țesuturilor din jur. Este rar folosită pentru fibroame și este mai frecvent recomandată în cazurile de cancer.

Histerectomia poate fi efectuată prin mai multe metode:

• Histerectomie abdominală: Printr-o incizie mare în abdomen, chirurgul îndepărtează uterul.
• Histerectomie laparoscopică: Această metodă minim invazivă utilizează mici incizii și un laparoscop pentru îndepărtarea uterului. Recuperarea este mai rapidă decât în cazul metodei abdominale.
• Histerectomie vaginală: Uterul este îndepărtat printr-o incizie făcută în vagin, fără cicatrici externe. Este o metodă eficientă și cu recuperare rapidă.

c. Metode minim invazive

În afară de laparoscopie și histeroscopie, alte metode minim invazive sunt disponibile pentru tratamentul fibroamelor uterine. Acestea includ:

• Ablația endometrială: Această procedură distruge mucoasa uterină pentru a reduce sângerările abundente cauzate de fibroame. Este o opțiune pentru femeile care nu doresc să mai aibă copii.
• Terapia cu ultrasunete focalizate ghidată prin rezonanță magnetică (MRgFUS): Aceasta este o tehnică non-invazivă care utilizează unde de ultrasunete pentru a distruge fibroamele. Pacienta stă într-un scanner RMN, care localizează fibroamele, iar undele de ultrasunete sunt direcționate pentru a le distruge fără a fi necesară o incizie.

2. Beneficii ale intervenției chirurgicale

Intervenția chirurgicală poate fi cea mai bună soluție în cazurile în care alte metode de tratament nu au avut succes sau în cazurile severe în care simptomele afectează semnificativ calitatea vieții. Iată câteva dintre beneficiile principale ale operațiilor de fibrom uterin:

• Eliminarea completă a fibroamelor: În cazul miomectomiei sau histerectomiei, fibroamele sunt îndepărtate în întregime, oferind o soluție definitivă în majoritatea cazurilor. Pacientele scapă de simptomele neplăcute, precum sângerările abundente, durerea pelvină și presiunea abdominală.
• Îmbunătățirea calității vieții: După intervenție, multe femei experimentează o îmbunătățire considerabilă a stării generale de sănătate și a calității vieții. Menstruațiile revin la normal, iar disconfortul pelvin dispare, permițându-le pacientelor să revină la activitățile zilnice fără restricții.
• Păstrarea fertilității: În cazul miomectomiei, intervenția chirurgicală permite îndepărtarea fibroamelor fără a afecta fertilitatea. Aceasta este o opțiune excelentă pentru femeile care doresc să aibă copii în viitor.
• Reducerea riscurilor pe termen lung: În unele cazuri, fibroamele netratate pot continua să crească, provocând complicații mai grave, precum deteriorarea organelor din apropiere sau probleme severe de sănătate. Intervenția chirurgicală reduce aceste riscuri.

3. Riscuri și recuperare

Ca orice procedură chirurgicală, operațiile de fibrom uterin prezintă anumite riscuri, însă acestea sunt în general rare și depind de tipul de intervenție și de starea generală de sănătate a pacientei.

a. Riscuri posibile

• Infecții: Ca la orice intervenție chirurgicală, există un risc de infecție. Acest risc este, de obicei, minimizat prin utilizarea antibioticelor și prin respectarea unor protocoale stricte de igienă.
• Sângerări excesive: Unele operații, în special histerectomiile sau miomectomiile abdominale, pot implica pierderi semnificative de sânge, iar în cazuri rare, poate fi necesară o transfuzie de sânge.
• Formarea de cheaguri de sânge: După operații, există riscul formării cheagurilor de sânge în picioare (tromboză venoasă profundă), în special dacă pacienta nu se mobilizează suficient după intervenție.
• Aderențe și cicatrici interne: După intervențiile chirurgicale, pot apărea aderențe (benzi de țesut cicatricial) care pot afecta organele din apropiere și pot provoca dureri pelvine cronice.
• Complicații legate de fertilitate: În cazuri rare, chiar și după o miomectomie, poate exista un risc de complicații care să afecteze fertilitatea, în funcție de localizarea fibroamelor și de amploarea intervenției.

b. Procesul de recuperare

Recuperarea după intervenția chirurgicală variază în funcție de tipul de operație efectuată:

• Miomectomia abdominală: Timpul de recuperare este, în general, de 4 până la 6 săptămâni. Pacienta va trebui să evite ridicarea greutăților și activitățile fizice intense în această perioadă.
• Miomectomia laparoscopică: Recuperarea este mai rapidă, de obicei între 2 și 4 săptămâni. Inciziile mici fac ca vindecarea să fie mai ușoară, iar pacienta poate reveni la activitățile zilnice mai repede.
• Histerectomia: În funcție de tipul de histerectomie (abdominală, laparoscopică sau vaginală), recuperarea poate varia între 4 și 8 săptămâni. În această perioadă, pacienta va avea nevoie de odihnă și va trebui să evite activitățile intense.
• Histeroscopia: Aceasta are un timp de recuperare foarte scurt, de doar câteva zile până la o săptămână, deoarece nu implică incizii externe.

Pe lângă perioada de recuperare fizică, este important ca pacientele să aibă sprijin emoțional, deoarece unele pot resimți schimbări psihologice, mai ales în cazul histerectomiei, care poate afecta percepția asupra feminității sau a capacității de a avea copii.

Operația de fibrom uterin este o soluție sigură și eficientă pentru femeile care se confruntă cu simptome severe sau cu fibroame de mari dimensiuni. Alegerea tipului de intervenție depinde de mai mulți factori, inclusiv dorința de a păstra fertilitatea, dimensiunea fibroamelor și starea generală de sănătate a pacientei. Deși orice intervenție chirurgicală implică riscuri, beneficiile pe termen lung, inclusiv îmbunătățirea calității vieții și eliminarea simptomelor, fac din operația de fibrom uterin o opțiune viabilă pentru multe femei.

Întrebări frecvente (FAQ) despre operația de fibrom uterin

Mitul 1:

Toate fibroamele uterine trebuie operate.

Realitate: Nu toate fibroamele necesită intervenție chirurgicală. Multe fibroame sunt asimptomatice și nu cauzează probleme de sănătate. Acestea pot fi monitorizate periodic prin ecografii și tratate doar dacă provoacă simptome severe sau cresc rapid.

Mitul 2:

Operația de fibrom uterin înseamnă întotdeauna îndepărtarea uterului (histerectomie).

Realitate: Histerectomia este doar una dintre opțiuni. Miomectomia, care îndepărtează doar fibroamele și păstrează uterul intact, este o alternativă pentru femeile care doresc să păstreze fertilitatea. În plus, există metode minim invazive, cum ar fi laparoscopia sau histeroscopia.

Mitul 3:

După operația de fibrom uterin, nu mai poți rămâne însărcinată.

Realitate: Dacă alegi o miomectomie (îndepărtarea fibroamelor), uterul rămâne funcțional, permițând o sarcină în viitor. Histerectomia, însă, elimină uterul, ceea ce face imposibilă sarcina. Este important să discuți cu medicul tău despre planurile de viitor legate de fertilitate înainte de a alege tipul de operație.

Mitul 4:

Operația de fibrom uterin este singura opțiune de tratament.

Realitate: Nu toate fibroamele necesită tratament chirurgical. Există și tratamente non-chirurgicale, precum medicația hormonală, embolizarea arterelor uterine și ultrasunetele focalizate, care pot reduce dimensiunea fibroamelor și ameliora simptomele.

Mitul 5:

Recuperarea după operația de fibrom uterin este întotdeauna lungă și dureroasă.

Realitate: Recuperarea variază în funcție de tipul de operație. Procedurile minim invazive, cum ar fi laparoscopia sau histeroscopia, au un timp de recuperare mult mai scurt și mai puțin dureros comparativ cu intervențiile chirurgicale tradiționale, cum ar fi miomectomia abdominală.

Mitul 6:

Dacă ai fibroame uterine, trebuie să te operezi cât mai repede.

Realitate: Decizia de a interveni chirurgical depinde de simptome, mărimea și localizarea fibroamelor, precum și de dorințele pacientei. Multe fibroame cresc încet și pot fi monitorizate fără intervenție, mai ales dacă nu cauzează simptome majore.

Mitul 7:

Fibroamele se vor întoarce întotdeauna după operație.

Realitate: După miomectomie, există un risc mic ca fibroamele să reapară, însă acest lucru nu este garantat. Reapariția fibroamelor depinde de factorii individuali, cum ar fi vârsta, predispoziția genetică și nivelurile hormonale. De asemenea, histerectomia elimină definitiv riscul apariției fibroamelor.

Mitul 8:

Histerectomia este o intervenție periculoasă și trebuie evitată.

Realitate: Histerectomia este o intervenție chirurgicală sigură și este recomandată în cazurile severe, când alte tratamente nu sunt eficiente. Riscurile sunt minime, mai ales când este efectuată de un chirurg experimentat, iar multe femei se recuperează bine și se bucură de o îmbunătățire a calității vieții.

Mitul 9:

Fibroamele pot deveni canceroase, iar operarea lor este singura metodă de prevenție.

Realitate: Fibroamele sunt tumori benigne și foarte rar se transformă în cancer. Rata de malignizare este extrem de mică (sub 1%), iar operația nu este necesară ca metodă de prevenție împotriva cancerului.

Mitul 10:

Odată ce ai fost operată de fibrom uterin, nu vei mai avea probleme de sănătate legate de uter.

Realitate: Deși intervenția chirurgicală poate rezolva problema fibroamelor, este posibil ca alte afecțiuni ginecologice să apară, cum ar fi endometrioza sau aderențele pelvine. Este important să menții controale ginecologice regulate pentru a monitoriza sănătatea uterului și a sistemului reproducător.

1. Antichitate – primele încercări chirurgicale

Istoria tratării fibroamelor uterine este strâns legată de evoluția medicinei ginecologice. În antichitate, afecțiunile uterine erau puțin înțelese, iar tratamentele erau limitate la remedii naturale sau incantații religioase. Primele încercări de a trata bolile uterine prin intervenții chirurgicale au avut loc abia în secolul I d.Hr., când medicii romani și greci au încercat metode rudimentare de intervenție, însă fără o înțelegere corectă a fiziologiei și cu o rată mare de mortalitate.

2. Secolul XIX – prima histerectomie reușită

În secolul al XIX-lea, când chirurgia modernă a început să se dezvolte, au apărut primele încercări de a trata fibroamele uterine prin intervenții chirurgicale. În 1843, Dr. Charles Clay din Marea Britanie a efectuat prima histerectomie abdominală reușită, prin care a îndepărtat uterul unei paciente care suferea de fibroame uterine mari. Această intervenție a fost o premieră, dar rata de mortalitate a rămas ridicată din cauza complicațiilor postoperatorii, cum ar fi infecțiile și hemoragiile.

În acea perioadă, histerectomia a devenit treptat o soluție populară pentru tratamentul fibroamelor uterine, deși era considerată o intervenție de ultimă instanță. Fără antibiotice și cu tehnici rudimentare de sterilizare, multe femei nu supraviețuiau acestor operații. Cu toate acestea, histerectomia era văzută ca singura metodă eficientă de tratament, oferind o soluție permanentă pentru fibroame.

3. Secolul XX – dezvoltarea miomectomiei și laparoscopiei

Odată cu progresele în anestezie, antiseptice și tehnicile chirurgicale, chirurgii au început să caute metode mai puțin radicale pentru tratarea fibroamelor uterine. În prima parte a secolului XX, miomectomia a început să fie practicată pe scară largă. Miomectomia este procedura prin care fibroamele sunt îndepărtate, dar uterul este păstrat intact, permițând femeilor să-și păstreze fertilitatea. Această intervenție a fost un progres important, oferind o alternativă la histerectomie, în special pentru femeile tinere.

În anii ’70, odată cu dezvoltarea tehnologiei moderne, chirurgia ginecologică a intrat într-o nouă eră prin introducerea laparoscopiei. Această metodă minim invazivă a schimbat radical tratamentul fibroamelor uterine. Laparoscopia permite chirurgilor să opereze prin incizii mici folosind o cameră video și instrumente specializate, ceea ce reduce timpul de recuperare și riscul de complicații. Miomectomia laparoscopică a devenit treptat o opțiune preferată pentru tratamentul fibroamelor uterine, deoarece permite o intervenție precisă, cu o recuperare mai rapidă și cicatrici minime.

4. Anii ’80 – histeroscopia

În anii ’80, o altă tehnică minim invazivă a început să fie utilizată pentru tratarea fibroamelor submucoase: histeroscopia. Această procedură implică introducerea unui histeroscop (un instrument optic subțire) prin vagin și colul uterin pentru a vizualiza cavitatea uterină și a îndepărta fibroamele fără a face incizii. Miomectomia histeroscopică este una dintre cele mai puțin invazive metode și este recomandată pentru fibroamele localizate în interiorul uterului.

5. Anii ’90 – embolizarea arterelor uterine

În anii ’90, o altă metodă inovatoare a devenit disponibilă: embolizarea arterelor uterine (EAU). Aceasta este o procedură minim invazivă care implică blocarea fluxului sanguin către fibroame, determinându-le să se micșoreze și să dispară în timp. EAU a devenit o alternativă eficientă pentru femeile care nu doresc o intervenție chirurgicală și care doresc să evite histerectomia. Procedura se realizează sub ghidaj radiologic și necesită doar o mică incizie, fiind rapidă și eficientă, cu un timp scurt de recuperare.

6. Anii 2000 – tehnici avansate de ablație

Odată cu evoluția imagisticii medicale și a tehnologiei, în anii 2000 a apărut o altă metodă modernă: terapia cu ultrasunete focalizate ghidată prin rezonanță magnetică (MRgFUS). Aceasta este o tehnică non-invazivă care utilizează unde de ultrasunete pentru a distruge fibroamele uterine. Pacienta este plasată într-un scanner RMN care localizează fibroamele, iar ultrasunetele sunt direcționate către țesutul fibromatos pentru a-l distruge fără a afecta uterul sănătos. Această metodă oferă o soluție modernă și complet non-invazivă pentru tratarea fibroamelor.

7. Astăzi – chirurgie robotică și progrese continue

În prezent, chirurgia robotică a revoluționat tratamentul fibroamelor uterine. Chirurgia robotică permite chirurgilor să efectueze miomectomii și histerectomii cu o precizie extrem de ridicată, folosind un sistem computerizat care controlează instrumentele chirurgicale. Aceste intervenții sunt minim invazive și oferă un control sporit asupra procedurii, reducând riscul de complicații și timpul de recuperare.

Pe lângă chirurgia robotică, continuă dezvoltarea de noi tehnici minim invazive și tratamente medicamentoase pentru gestionarea fibroamelor uterine. Astăzi, femeile au la dispoziție o gamă largă de opțiuni, de la medicația hormonală și procedurile non-invazive până la chirurgia avansată.

Istoria operațiilor pentru fibrom uterin reflectă progresele majore din medicină și tehnologie. De la primele histerectomii riscante din secolul XIX la metodele moderne de miomectomie laparoscopică și embolizare, tratamentele au devenit din ce în ce mai sigure, mai eficiente și mai puțin invazive. În prezent, femeile beneficiază de o gamă largă de opțiuni terapeutice personalizate, adaptate la nevoile lor, oferindu-le speranța unei vieți fără simptome și cu o calitate a vieții îmbunătățită.

Contactați-ne pentru programare sau informații

Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.

Royal Hospital Bucharest 021.9095